Drumul din Kollam de 16 ore catre Bangalore l-am facut intr-un autocar cu scaune care se lasau pe spate (semi-sleeper in India) cu aer conditionat. Desi la inceput am crezut ca o sa fie mai incorfortabil decat unul cu paturi s-a dovedit chiar mai bun. Autocarul a facut un singur popas de 20 de minute pentru ca sa ia lumea cina. Restaurantul doar indian. Aici a fost inceputul mancatului cu mana – un inceput mai fortat pentru ca nimeni nu avea tacamuri. In India nu se mananca cu tacamuri ci doar cu mana. In restaurante exista dar sunt in general pentru turisti, localnicii rar atingandu-se de ele. Desi poate pare un lucru simplu sa mananci cu mana, nu este deloc asa mai ales ca trebuie sa folosesti doar mana dreapta. De ce nu stanga ? Pentru ca in India nu se foloseste hartia igienica nicaieri – rar o gasesti in restaurantele luxoase. Mana stanga este folosita in locul hartiei, asa ca iei nu mananca decat cu dreapta. Desi mancam cu mana dreapta eram adevarati “stangaci”. Pur si simplu lucrurile nu se legau cand incercai sa faci totul cu o singura mana si asta pentru a manca. Reflexele de a pune stanga in farfurie atrageau privirile celor din jur, si mai ales ale celor de la masa cu noi.
Noaptea pe drum a trecut rapid si abia treziti de soferul ce urla “Last Stop”, ne-am luat buimaci rucsacii si am coborat fara sa avem idee unde ne lasase autocarul. Mai rau era ca nu stiam incotro vroiam sa o luam. Deschideam ghidul si literele se amestecau pe pagini facand stabilirea unui loc aproape imposibila. Ce a dus la extrem aceasta dimineata a fost numarul mare de ricsari ce stateau in spatele nostru miscandu-se la unison cu noi si repetand intr-un ritm ametitor: “where do you go sir?” . Am decis sa mergem in centru ne stiind ce sa facem. Au incercat in stilul prietenesc indian sa ne pacaleasca ca suntem la 20 de km de centru, si au cerut preturi exorbitante. Cum deja avem experienta cu astfel de prieteni binevoitori indieni, am hotarat sa o luam pe jos “inainte” si sa vedem cum ajungem. Nu am mers bine 300 de metri ca a venit alt ricsar care ne-a oferit un pret decent.
6:35 AM Sambata – Orasul pustiu. Nu stiam unde stau gazdele indiene, nu aveam numarul lor de telefon. Hotaram sa stam poate la ora 8 se deschide McDonalds-ul langa care eram si poate are WI FI, totul in speranta de-ai putea contacta pe couchsurferii indieni.
8:00 Am ; 8: 10 AM – Nimic. Angajatii erau inauntru dar usa inchisa. Paznicul ne spune ca la 9 deschid. Zambim si fara altceva de facut ne asezam sa asteptam in continuare.
9:00 AM Primul magazin de pe bulevard se deschide. Fericiti intram in MC si comandam ceva de mancare. Ne gandim sa intrebam la casa daca au internet ca sa nu despachetam dupa netbook degeaba. “Do you have wireless internet here?” , “Yes.OK.Do you want ketchup with it ?” πŸ™‚
Intelegem ca mai bine mancam McChicken-ul si asteptam sa deschida un internet cafe .
11:00 AM Merg la internet discut cu gazda, un tip super de treaba, dar pe care din pacate seful l-a chemat la munca pana la cinci. Ramane sa ne vedem seara. Bogdan e la fel de entuziasmat ca si mine sa se plimbe cu rucsacul prin oras sase ore, asa ca vrea sa cautam un hotel. Preturile enorme din Bangalore ne conving ca e cazul sa renuntam.
Mergem sa vedem muzeul de stiinta, unde paznicii draguti ne roaga sa deschidem rucsacii sa ne caute de bombe. Au o placere enorma dar se plictisesc rapid-norocul nostru.
Muzeul e destul de interesant, fiind mai bine echipat ca cel din Viena, care e neschimbat probabil din anii 90.
Apoi timpul trece rapid. Ne intalnim gazda un tip poreclit Googie, informatician. Bangalore este cel mai mare oras IT al Asiei. Mai toti tinerii de aici lucreaza pentru corporatii internationale in cautare de mana de lucru ieftina. Cel mai mare parc IT numit Electronic City are un profit de “doar” 2100 milioane USD anual. Da cifrele sunt corecte. Apoi poti sa faci o paralela cu faptul ca in acest oras exista peste tot copii care muncesc de la varsta de 7 ani cot la cot cu adultii. Toata lumea ii vede si se lamenteaza spunand daca nu ar lucra aici nu ar avea din ce trai. India are multe contraste ca acesta. E pacat ca nu mai cred in sansa celorlalti. Nu cred ca si cei care dorm pe strada ar putea avea o sansa – sau daca nu ei copiii lor. Parerea mea este ca le trebuie un Gandhi din nou, sau macar un Che Guevarra sa ii schimbe un pic din inertia asta.
Sa revin, “gazdele erau de fapt doi” πŸ™‚ Niste tipi foarte de treaba, si cu multa pofta de viata. Ne-au invatat sa manancam corect cu mana, si am luat o cina foarte buna numai cu mancare indiana, asezonata de noi paganii si cu niste bere.
Am povestit, despre Europa, despre India. Asa am aflat ca unul din ei este motociclist si de cursa lunga, iar apoi intrebarile au curs sir.
A doua zi am luat si un mic dejun indian, ne-am intalnit cu ai lui Bogdan colegi de la HP India, oamenii cu care lucrase doar prin intermediul internetului si telefoniei destul de mult timp. La pranz iar mancare indiana, vegetariana doar. Apoi tot felul de dulciuri din lapte, orez sau morcovi.A patra masa deja cu mana.
In jurul orei sapte am mers sa vedem o fantana care canta si se colora, destul de impresionanta mai ales daca e prima pe care o vezi in viata.
O cina indiana dar rapida cu gazdele.
Nu am scri mult despre Bangalore, pentru ca nu e decat un oras cosmopolit, un fel de Bucuresti. Prafuit, fara o linie de arhitectura, plin de reclame inestetice, mall-uri, oameni mondeni. Un oras care inafara de parcurile IT nu iti lasa o amprenta prea puternica.
Trebuie in incheiere, sa spun despre vizita la frizer. Am ajuns singur pe o strada cu niste frizerii, saloane de moda pentru barbati. Din pacate abia am gasit un frizer care sa inteleaga ceva in engleza. Restul cand le ziceam ca doar vreau sa il scurtez, dadeau din cap si imi aratau masina de tuns πŸ™‚
Nu a iesit extrordinar dar macar omul s-a chinuit sa faca ceva, eu nefiind deloc in linie cu moda locala.
Plecam din orasul acesta, nu neaparat cu amintiri despre oras ci cu frumoase amintiri despre oamenii pe care i-am intalnit si care au avut rabdare sa ne raspunda la intrebari sau curiozitatea sa ne intrebe ce cautam acolo .

PS: Fotografii noi Click AICI !! πŸ™‚

Advertisements