You are currently browsing the tag archive for the ‘Forbidden city’ tag.

Atunci cand te gandesti la Beijing nu poti decat sa iti imaginezi un gigant. Un gigant in forma de oras care respira urmarit de ochiul atent al partidului ce ii vegheaza orice miscare. Este un mix intre istorie cu imparati, comunism, Mao si capitalism. Desi orasul este foarte modern, mentalitatea comunista nu e moarta asa ca in apropierea pietii Tianamen poti vedea un ofiter de ¨militie¨ care sta pe un piedestal si 10 cm inaltime si vegheaza la siguranta cetatenilor, iar deasupra lui o camera de ultima generatie supravegheaza tot. Multi oameni care lucreaza doar ca sa lucreze, fara absolut niciun rost, poate doar ca intregesc imaginea de maretie a comunismului de succes chinezesc. Totul in oras e creat pentru a se descrie in cuvinte la superlativ, si asta nu e o mirare pentru cea mai mare capitala a lumii, care este si ¨surprizator¨ comunista.
Grandomania predomina in centrul orasului, unde poti vedea cladiri imense stil Casa Poporului marcate mereu de nelipsita stea rosie.
Oamenii nu par cei mai fericiti, iar sentimentul de apasare pluteste in aer si pe cat totul pare sa arate cat mai perfect pe atat oamenii zambesc mai putin. Ai ocazia in schimb sa zambesti tu daca pentru turul orasului interzis ai sa alegi un audio ghid in limba romana. Da exista undeva in lume un audio ghid chiar in limba romana. Dar avand in vedere aici chinezii au vrut sa faca o dovada a maretiei lor, exista pana si un audio ghid in Esperanto (o limba inventata in anii 70 cu ideea de a deveni limba unica internationala, dar idea a murit rapid). Sa revin la audio ghidul romanesc ce acum nu mai pare nimic special, dar poate este special deoarece ai ocazia sa te plimbi prin orasul interzis insotit de vocea unui chinez care vorbeste moldoveneste 🙂 Cu multe greseli de exprimare dar ce poate suna ¨mai bine¨ decat vechiul grai moldovenesc rostit de un mic chinez 🙂
Am regretat inca o data alegerea unui ¨produs romanesc¨ in detrimentul celor occidentale dar macar amuzamentul a fost gratuit si orasul in care atatea drame au avut loc, ne-a lasat cu o amintire amuzanta.
In Beijing turul la zidul chinezesc este piesa de rezistenta pentru oricare turist. Preturile sunt intr-adevar facute pentru turisti si asta pentru ca zidul nu este chiar foarte aproape de oras iar instructiunile pentru a merge singur sunt aproape inexistente din dorinta fiecarui hotel, hostel de a face acest tur cu ei.
Noi am ales mergem singuri catre o parte a zidului ce continea atat zone restaurate cat si unele trecute de vreme. Am considerat ca e interesant sa vedem si ce a fost zidul, dar si ce a ajuns, noi ne fiind atat de indarjiti impotriva cuvantului comercial, cuvant ce astazi sperie orice occidental in cautarea ¨libertatii¨.
Zidul chinezesc este intr-adevar mare, nu atat de mare pe cat il imaginezi de acasa, din cartile de istorie sau desenele animate, dar este intr-adevar imens pentru o constructie ce a nu a avut aproape nicio utilitate practica. Cred ca precum Orasul Interzis si piata Tianamen este o alta marca a Chinei, marca ce spune cu o bataie in piept ca atunci cand se vrea in China orice este posibil. Asta e un sentiment care ne-a ramas si dupa vizitarea orasului olimpic, construit special pentru Jocurile Olimpice din anul 2008 si care sunt dovada clara ca aceasta tara totul poate deveni posibil dupa semnarea unui ordin. Terminalul 3 din care am parasit China pe data de 28 Aprilie a fost un alt exemplu ca aici totul e mare. Terminalul 3 al aeroportului orasului Beijing nu numai ca este cel mai mare din lume dar este mai mare decat toate cele 5 terminale la un loc ale aeroportului londonez Heatrow, cel mai aglomerat aeroport european.
Asa s-a incheiat excursia noastra, pe data de 28 cu ideea ca orice poate fi posibil, ramane doar intrebarea daca chiar avem nevoie de tot ceea ce am puteam face intr-un moment posibil, daca omul e mai fericit in cea mai inalta cladire din lume sau casa pe pamant. Dupa aceste cinci luni tind sa cred ca poate fi fericit oriunde daca gaseste timpul necesar sa fie om si sa interactioneze cu cei din jur, sa simta, sa viseze iar cladirile inalte nu sunt o masura a fericirii ci poate din ce mai mult apar dintr-o nevoie de evolutie a societatii.
Va sa las sa hotarati singuri ce e bine sau nu si pentru cateva minute sa calatoriti din fata computerului in ¨Gigantul Beijing¨.

Urmeaza partea vizuala a relatarii. Fotografiile cu un Click AICI !!

Iar fotografiile de la zidul chinezesc cu un